Biserica din satul Bădiuţi a început să fiinţeze cel mai târziu din 1817 căci în perioada 1816-1817 este menţionat Constantin Paladi, care contribuie cu o sumă de bani la construirea bisericii Sfântului Neculai din satul Bădeuţi, construcţie din paiantă.
BISERICA SFÂNTUL NICOLAE
Biserica din satul Bădiuţi a început să fiinţeze cel mai târziu din 1817 căci în perioada 1816-1817 este menţionat Constantin Paladi, care contribuie cu o sumă de bani la construirea bisericii Sfântului Neculai din satul Bădeuţi[1], construcţie din paiantă. Un alt locaş de biserică, din piatră şi vălătuci, s-a construit în 1834 de către Ştefan Stârcea[2], fostul vechil al lui Constantin Palade, devenit stăpân al moşiei.
Biserica din satul Bădiuţi a fost filie a Parohiei Ştefăneşti, târg până în 1991, când a devenit parohie. În biserica din satul Bădiuţi au slujit preoţii de la parohia din Ştefăneşti târg. În anul 1990 a început construcţia unui nou locaş de biserică preotul Victor Porof; în 1998 noua biserică era construită, de atunci s-a tencuit în interior şi exterior; construcţie din cărămidă, pe temelie de beton. În acest nou locaş de biserică, construit pe locul bisericii din 1834 a slujit de la 1 decembrie 1998 la 1 ianuarie 2001 preotul Ionel Băicănescu, fiindcă nu s-a umblat la Sfânta Masă de la vechea biserică.
[1] Arhivele Statului Iaşi, Catastih de venitul Ştefăneştilor, (ms. nr. 1738), fila 37r, apud Gh. Pungă, Noi contribuţii privind istoria târgului Ştefăneşti, (sec. XVIII - mijlocul sec. XIX), în AIIAI, tom. XVII, 1980, p. 341.
[2] Anuarul Arhiepiscopiei Iaşilor - Mitropolia Moldovei - pe anul 1930, Monastirea Neamţu, p. 109.
